Societatea în tranziție: Așa se schimbă modul în care ne ocupăm de bolile mintale

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Articolul examinează dezvoltarea atitudinilor față de bolile mintale în Germania din 1990 până în 2020, în special depresia și schizofrenia.

Der Artikel beleuchtet die Entwicklung der Einstellungen zu psychischen Erkrankungen in Deutschland von 1990 bis 2020, insbesondere zu Depression und Schizophrenie.
Articolul examinează dezvoltarea atitudinilor față de bolile mintale în Germania din 1990 până în 2020, în special depresia și schizofrenia.

Societatea în tranziție: Așa se schimbă modul în care ne ocupăm de bolile mintale

Imaginea publică a bolilor mintale s-a schimbat semnificativ în ultimele decenii. Există o schimbare dinamică în percepția populației, în special în ceea ce privește depresia și schizofrenia, așa cum au arătat diferite studii. Un articol recent de Oglindă examinează modul în care s-au dezvoltat aceste atitudini între 1990 și 2020 și ce reacții sociale au urmat.

Ceea ce este deosebit de izbitor este faptul că depresia este percepută mult mai puțin negativ astăzi decât era acum câteva decenii. Aici s-au întâmplat multe în ultimii 30 de ani: înțelegerea stărilor depresive a crescut, în timp ce schizofrenia rămâne din ce în ce mai stigmatizată. Persoanele cu depresie sunt văzute mai mult în legătură cu experiențele de zi cu zi, în timp ce schizofrenia este adesea văzută ca ceva străin de evitat.

Perceptii diferite

Potrivit studiului german pe termen lung privind stigmatizarea bolilor mintale, dezvoltarea acestor percepții diferite este strâns legată de raportarea mass-media și de înțelegerea mecanismelor bolilor biologice. Se conturează o tendință: psihoterapeuții și psihiatrii sunt din ce în ce mai recomandați ca puncte de contact pentru ajutor, în timp ce sprijinul din partea ajutoarelor spirituale precum preoții a scăzut semnificativ. Această schimbare arată că sistemul de sănătate se bazează din ce în ce mai mult pe terapii bazate pe știință.

O altă observație interesantă este diferitele niveluri de acceptare socială. În timp ce bolile depresive sunt acum mai puțin tabu pentru mulți oameni, stigmatizarea schizofreniei și a dependențelor rămâne puternică. Aici, dorința de a intra în contact cu persoanele afectate este în scădere. Această evoluție ridică întrebarea ce măsuri trebuie luate pentru a promova în mod durabil înțelegerea bolilor mintale grave și pentru a crește acceptarea.

Perspectiva cercetării

Ceea ce într-un articol pmc.ncbi.nlm.nih.gov Diferențele de atitudini menționate mai sus arată că percepția societății asupra bolii mintale nu este rigidă, ci este supusă unei schimbări constante. Accentul societății pare să se îndrepte către bolile „mai ușoare”, ceea ce ar putea fi un dezavantaj pentru bolile mai grave, cum ar fi schizofrenia. O regândire este necesară aici pentru a direcționa strategiile de destigmatizare în mod specific către bolile mintale mai grave și nu doar către cazurile „mai ușoare”.

Pe scurt, se poate spune că subiectul bolilor mintale, în special depresia și schizofrenia, va continua să joace un rol central în viitor. Atitudinile sociale și distribuția asociată a resurselor în sistemul de sănătate ar trebui monitorizate și ajustate. În cele din urmă, trebuie să ne contestăm în mod continuu opiniile despre sănătatea mintală pentru a oferi celor afectați sprijinul de care au nevoie.

Pentru mai multe informații despre evoluțiile în percepția bolilor mintale și acceptarea lor socială, consultați articolul pubmed.ncbi.nlm.nih.gov merita citita. Acest lucru permite o vedere clară a dinamicii din cadrul societății care ne modelează înțelegerea bolii mintale.