Dezvăluie despre capitolul psihiatric întunecat al lui Ueckermünde: mii de victime!

Dezvăluie despre capitolul psihiatric întunecat al lui Ueckermünde: mii de victime!
Ueckermünde, Deutschland - Astăzi, un capitol întunecat al istoriei este pus în centrul atenției în Ueckermünde: prezentarea cărții de Dr. Kathleen Haack despre procesele groaznice din vindecarea psihiatrică și a căminului de îngrijire medicală, ceea ce a dus la zeci de mii de morți între 1939 și 1944, are loc în cinematografia Ueckermünde, cu ocazia celor 150 de aniversare a facilității Ueckermünde. Cartea cu titlul "de la boom instituțional la ospitalitatea nazistă-psihiatrie din Ueckermünde și Pomerania în secolele XIX și XX" evidențiază mecanismele din spatele acestei nebunii și reconstruiește soturile individuale ale victimelor, care sunt adesea uitate. Nordkurier raportează că mulți oameni bolnavi mintali și dezactivați au fost pierduți în speciile crude.
Ce s -a întâmplat cu adevărat în spatele zidurilor acestei instituții? Între 1939 și 1944, mii de oameni cărora li s -au dat bolnavi mintali, cu dizabilități sau chiar clasificate doar ca neproductive au fost uciși sistematic. Rapoartele despre metodele utilizate sunt îngrozitoare: de la înfometarea până la ucidere la luminal până la gaze în vagoanele feroviare, totul a fost inclus. Dr. În activitatea ei de 400 de pagini, HAACK urmărește doctrina inumană și de sănătate a socialiștilor naționali și arată cum a fost inițial greșit în secolul al XIX-lea în timpul radicalizării ideologice. Acest lucru s -a întâmplat într -un climat social în care demnitatea individuală și dreptul la viață au pierdut din ce în ce mai mult în importanță. Rostock subliniază că ideea de a trata persoanele bolnave mintale în medii protejate a fost pusă în mod repetat la încercare în perioadele de criză.
Fața făptuitorilor și problema responsabilității
Prelucrarea acestei povești întunecate nu este doar o problemă de a ne aminti, ci și de responsabilitate. Mulți dintre cei care au făcut maestri și făptuitori care au fost responsabili pentru programul hidos de eutanasie din Ueckermünde au rămas nepedepsiți după război. Provocările sunt de a reconstrui această poveste și de a arunca lumină asupra rolului actorilor regionali individuali. Documentarea infracțiunilor nu a avut loc numai în documentele medicale care au fost păstrate în clinică, ci și sub pretextul progresului medical. În perioada socialismului național, cel puțin 250.000 de oameni au fost victime ale programului de eutanasie, după cum a raportat Societatea Germană pentru Psihiatrie, Psihoterapie și Medicină Nerv. Aici, psihiatrii nu erau doar actori relevanți, ci au fost în mod decisiv despre viață și moarte, de multe ori fără a fi văzut vreodată pacienții.
Munca de memorie este cerința orei! Reprezentanții politicii și științei au comentat deja acest subiect. Ministrul științei de stat, Bettina Martin, a lăudat eforturile grupului Ameos, care joacă un rol important în acest context. Membrul Bundestag Philipp Amthor a comentat, de asemenea, despre recondiționarea urgentă și mandatul educațional, care este deosebit de important pentru școli. Cartea Dr. Haack ar trebui să contribuie la sensibilizarea acestor evenimente teribile și la corectarea oricăror presupuneri greșite despre clinica din Ueckermünde, care au fost distribuite până în anii 90.
un apel pentru discuții
Prezentarea cărții va fi un loc de discuție în care autorul vrea să vorbească cu cei prezenți despre concluziile cercetării lor. Acest argument este necesar, astfel încât să nu repetăm greșelile din trecut. Dr. Haack a cercetat peste un deceniu, a intervievat rudele și a elaborat ambiguități cu privire la făptuitori și soarta lor după 1945. Cartea poate fi un pas important către istorie, dar rămâne crucial nu numai pentru a arunca lumină asupra soartei a aproximativ 250.000 până la 300.000 de victime, ci și pentru a contribui la reflectarea etică cu privire la responsabilitatea în medicină. dgppn explică nevoia urgentă de a prelucra activ trecutul.
Details | |
---|---|
Ort | Ueckermünde, Deutschland |
Quellen |