Temperaturi record: Marea Nordului și Marea Baltică încep sezonul de scăldat cu un val de căldură!

Temperaturi record: Marea Nordului și Marea Baltică încep sezonul de scăldat cu un val de căldură!

Sezonul de scăldat pe plajele germane s-a deschis oficial și anul acesta Marea Nordului și Marea Baltică sunt prezentate într-o lumină neobișnuită. Cercetătorii au măsurat temperaturi record la suprafața apei, ceea ce nu numai că îi va încânta pe cei care merg pe plajă, ci și va ridica îngrijorări cu privire la schimbările climatice. Potrivit unui raport al Lume Temperaturile apei în primăvara anului 2025 vor fi considerabil ridicate comparativ cu anii precedenți. Experții vorbesc despre „valori aberanți clar în sus”.

În perioada martie-mai 2025, Marea Nordului a înregistrat o temperatură medie de 8,7 grade Celsius - cea mai mare valoare de când Agenția Federală Maritimă și Hidrografică (BSH) a început evaluările în 1997. Aceasta corespunde unei creșteri cu 0,9 grade peste media pe termen lung din 1997 până în 2021. Danemarca a fost deosebit de afectată, cu până la 2 grade peste medie. Și în Marea Baltică, temperatura medie a fost cu 5 grade peste media pe termen lung - un indiciu clar al apelor care se încălzesc.

Un record de căldură în apă

Un val de căldură marin a fost înregistrat în Kiel, care la 55 de zile este cel mai lung din 1989. Acest val de căldură, în care temperaturile au fost în cele mai mari 10 la sută din valorile înregistrate pe parcursul a 30 de ani timp de cel puțin cinci zile, a dat peste cap măsurătorile anterioare. De la sfârșitul lunii martie până în mai, temperaturile apei au fost în medie cu 2,6 grade peste media din ultimele trei decenii, cu un vârf care a fost cu 4,3 grade peste medie. Tare NDR Aceasta este o situație care a fost observată din februarie 2024, întrucât Marea Nordului este în mod continuu prea caldă.

Aceste dezvoltări nu sunt de interes numai pentru frumusețile de scăldat; au efecte de amploare asupra mediului marin. Marea Baltică a devenit din ce în ce mai caldă în ultimii ani, ceea ce se datorează, printre altele, schimbărilor climatice și efectului de seră. O altă problemă este că există mai puțină gheață, ceea ce accelerează încălzirea. Un raport de la Agenția Federală de Mediu arată că creșterea temperaturilor poate duce la mai puțin oxigen dizolvat în apă, ceea ce are consecințe negative asupra vieții marine.

Consecințele asupra vieții marine

Temperaturile mai ridicate conduc, de asemenea, la o creștere accelerată a mini-algelor, care reduce lumina în straturi de apă mai adânci și afectează astfel condițiile de viață ale florei și faunei marine. Declinul speciilor de alge mai mari, cum ar fi bladderwrack, exacerbează și mai mult situația și are un impact negativ asupra peștilor și altor animale marine. Acest lucru duce chiar la amânarea timpului de reproducere a heringului și la suferința ratei de supraviețuire a animalelor tinere.

Combinația dintre încălzire și suprafertilizare are, de asemenea, un impact asupra stocurilor de pește, cum ar fi codul. Pe termen scurt, încălzirea nu pare să poată fi oprită, dar experții recomandă reducerea gazelor cu efect de seră pentru a atenua impactul asupra ecosistemelor marine. Mai puțin îngrășământ în mare ar putea avea, de asemenea, un efect pozitiv și ar putea sprijini recuperarea habitatelor marine.

Toți acești factori arată clar că ecosistemele marine, care acoperă 71 la sută din suprafața pământului, sunt cruciale nu numai ca deținători a 230.000 de specii, ci și ca regulatori ai climei. Presiunea asupra acestor habitate sensibile este în continuă creștere, iar evoluțiile actuale nu numai că trezesc semnale de alarmă, dar necesită și acțiuni în timp util pentru a preveni alte daune.